În Germania, termenul Historikerstreit (cearta istoricilor) a desemnat polemicile slujitorilor lui Clio pe tema Holocaustului. La scară redusă, pe teme "dâmboviţene", şi istoricii români s-au încăierat, după 1989. Cum se plasaseră oamenii de ştiinţă faţă de regim era pretinsul măr al discordiei care îi învrăjbea.

Foşti colegi de institute, de reviste şi de asociaţii s-au atacat în presă, cu sau fără drept la replică. Într-un număr din februarie al revistei "22", Ştefan Andreescu semnala un caz de oportunism. Subiectul denunţului, istoricul Cristian Popişteanu, fost redactor-şef al revistei "Magazin istoric", la care şi Ştefan Andreescu lucrase ca redactor stagiar (1970-1972).

Îi reproşa vizitele în străinătate la conferinţe în care lăuda "Geniul din Scorniceşti". În aprilie 1983, mai spunea Andreescu, semnase şi un editorial intitulat "Preşedintele istoriei româneşti". Dar câţi dintre istorici nu reproduceau, la începutul volumelor, pasaje din "gândirea creatoare" a "genialului om politic"?

CELIBIDACHE A ADUS VERDI ŞI "AJUTOARE" NEMŢEŞTI

După ani de exil, dirijorul de talie mondială Sergiu Celibidache a revenit în ţară, în fruntea Orchestrei Filarmonicii din München. În februarie 1990, Ateneul Român şi-a deschis porţile pentru cel dintâi turneu muzical de după evenimentele din decembrie. Guvernul Republicii Federale Germane şi Primăria oraşului München au susţinut material concertul pe care cancelarul Helmut Kohl îl recomanda ca pe un mijloc de solidarizare a germanilor cu poporul român. "Este un simbol deosebit de frumos pentru o Europă unită, în pace şi libertate, un ţel pentru a cărui realizare ne simţim şi noi angajaţi", considera Kohl în mesajul transmis românilor cu această ocazie. Pe lângă darurile de virtuozitate pe care orchestra condusă de Sergiu Celibidache le-a oferit românilor, mesagerii germani au adus în R