- Politic - nr. 483 / 17 Februarie, 2010 Oricat i-ar fi durut pe reprezentantii miscarii progresiste din Ungaria, pe semnatarii acestei proclamatii, faptul ca odata cu prabusirea monarhiei austro-ungare a fost aruncata definitiv la groapa de gunoi a istoriei Ungaria Mare istorica, oricat de mult au regretat ca vor pierde o mare parte a teritoriului Ungariei Mari si mai multe milioane de locuitori ai tarii, ei au judecat rational si au inteles ca nationalitatile care traiesc pe teritoriul Ungariei, romani, sarbi, slovaci etc., si care la vremea aceea reprezentau majoritatea popu latiei Ungariei, au infatuit in mod legitim propriile lor state nationale, pentru a se elibera de asuprirea feudala maghiara si pentru a isi mentine identitatea lor nationala, culturala si lingvistica. Iredentistii maghiari, printre care si Tõkés László, nu vor sa ia la cunostinta de pozitia adoptata in acea vreme de reprezentantii progresismului din Ungaria - scriitori, artisti, editori de ziare, analisti politici (si as aminti aici doar numele lui Oszkár Jászi) _ care arata clar ca pentru tragedia Ungariei Mari si pentru consecintele Tratatului de Pace de la Trianon vinovata este, in primul rand, politica feudala maghiara. Acea politica de asuprire, care timp indelungat a tinut in robie natiunile care traiau pe teritoriul Ungariei, astfel incat liderii asa-numitei "revolutii democratice a crizantemelor" in zadar au oferit nationalitatilor, printre care si romanilor, diferite forme ale dreptului si libertatii, caci aceste nationalitati, manate de dezamagirea fata de Ungaria, nu au fost dispuse sa ramana in continuare in cadrul statalitatii ungare si au considerat ca viitorul popoarelor si natiunilor lor poate fi asigurat prin crearea propriilor state nationale. Este evident ca, prin declararea anului 2010 drept anul comemorarii Trianonului, Tõkés László nu doreste sa promoveze in randur