- Istoric - nr. 483 / 17 Februarie, 2010 Creatorii si purtatorii culturii hallstattiene pe teritoriul Romaniei sunt daco-getii. Si locuitorii comunei Ibanesti au fost in epoca fierului daco-geti, acest fapt fiind argumentat de portul popular romanesc al ibastenilor, port asemanator cu portul dacilor, precum si de motivul solar in sculptura populara. De asemenea, ornamentica de la Ibanesti a pastrat compozitii cu motive simbolice a caror origine se afla in arta iliro-tracica si daco-romana. Este vorba de un "Leganut", obiect ce se afla in Muzeul Scolii Generale nr.2-Ibanesti si dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Daco-getii au ridicat o serie de "asezari intarite cu un simplu val de pamant, avand in fata un sant", si pe Valea Gurghiului. In secolul trecut, Carl Goss aminteste ca la Hodac, care este despartit de Ibanesti numai prin raul Gurghiu, se gasesc valuri de aparare de pamant. La inceputul secolului al XX-lea, Iuliu Martian aminteste la Hodac o intaritura facuta din pamant si urme de cetate antica, iar Roska Márton, o cetate de pamant in hotarul comunei. In scrierea aceasta avansam ipoteza ca la Ibanesti ar exista un mormant de incineratie dacica. Descoperirea unor cioburi de vase de lut ars si monede pe "Pietroasa", precum si circulatia actuala a unei "legende" despre dezgroparea unui tezaur, ar putea argumenta afirmatia de mai sus. Locuitorii de pe "Pietroasa" afirma ca fiind veridica intamplarea din curtea lui Octavian Todoran (Ibanesti nr.301) de pe "Pietroasa". Fiindca in curtea acestuia s-au gasit cateva monede, trei oameni s-au hotarat sa sape acolo, pentru a gasi bani. Au sapat o groapa pana au dat de o oala. Fiind deja amiaza, s-au hotarat sa mearga sa manance. Unul dintre ei, mai lacom, a ramas si a dezgropat singur oala in care a gasit o multime de monede. Cand au venit ceilalti doi, l-au gasit pe tovarasul lor cu gura si gatul stramb