- Cultural - nr. 483 / 17 Februarie, 2010 In anul 1905, un act emis de sultanul Abdul Hamid al II-lea in favoarea aromanilor din Grecia, a adus statul roman intr-un grav conflict diplomatic cu statul elen. Grecia nu dorea sa recunoasca respectivul act, iar reactiile firesti ale Bucurestiului de a-i sprijini pe aromani au fost - cel putin intr-o prima faza - cat se poate de energice si hotarate. O atitudine foarte critica fata de greci - stiut fiind faptul ca si in Romania locuia un numar important de greci care se bucurau de toate drepturile asigurate de Constitutia din 1866 - a fost cea a scriitorului Eugeniu Botez (1874-1933), mult mai cunoscut sub pseudonimul literar de Jean Bart, autor al celebrului roman Europolis. Consideratiile sale vizavi de acest moment, scrise manu propria, se afla la Directia Judeteana Mures a Arhivelor Nationale. Inconsecventa autoritatilor romane Iradeaua, un act al sultanului Abdul Hamid, dat in favoarea aromanilor din Grecia, le asigura acestora recunoasterea ca o comunitate distincta, cu drepturi culturale proprii si cu posibilitatea de a-si constitui foruri specifice de reprezentare. Atitudinea inflexibila a grecilor de a nu recunoaste acest act s-a repercutat si in relatiile eleno-romane, ajungandu-se aproape de ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua state. Detensionarea relatiilor dintre cele doua state a avut loc abia la interventia Italiei si Frantei, dar revenirea pe fagasul normal in relatiile diplomatice dintre Romania si Grecia s-a facut prin excluderea "problemei aromane" de pe agenda discutiilor dintre cele doua state. Intr-o chestiune de interes national, dar si de mandrie nationala, statul roman cedase…atunci, ca si acum. Interese superioare (?) au facut ca, la acel moment, aromanii din Grecia sa fie "sacrificati". Soarta lor nu este cu nimic mai buna nici astazi, desi Grecia este stat membru al UE din 1981.