Există o premiză periculoasă de la care pleacă mulţi: muzicienii indie-electronici de astăzi îşi rulează nostalgiile şi speră să se simtă bine. Nimic mai greşit.
Chaz Bundick este omul responsabil pentru acest album tranchilizant. Spre deosebire de alţii din categoria sa (Four Tet, Panda Bear sau Neon Indian), tonurile sale par accidente reuşite, nu teme pentru acasă. De asemenea, funk-ul şi disco-ul anilor ‘80 sunt amestecate foarte bine cu hip-hop. A ieşit astfel o ceaţă fină, divers colorată, care îi defineşte perfect stilul. Apoi pune la socoteală şi dezordinea din Fax Shadow şi off-key-ul din You Hid şi îţi vei da seama cît de puţin ţine la detalii. Paradoxal poate, avem de-a face cu un producător talentat, care, chiar dacă îşi ajută versurile cu o aură lo-fi, leftfield, folkistă, dreamy, chilli sau cum vrei să-i spui, ştie exact ce face. Psihedelic şi ceva aproape la fel de important precum fenomenul Daft Punk, să zicem. Dar e încă tînăr, să-i mai dăm cîţiva ani. Oricum, estetica albumului, uneori suprarealistă, construită din atmosfere instabile, ne ispiteşte. Kitchen-sink with me!
Asculta mai multe audio Muzica
Blessa Music Video from Jon Casey on Vimeo.
Există o premiză periculoasă de la care pleacă mulţi: muzicienii indie-electronici de astăzi îşi rulează nostalgiile şi speră să se simtă bine. Nimic mai greşit.
Chaz Bundick este omul responsabil pentru acest album tranchilizant. Spre deosebire de alţii din categoria sa (Four Tet, Panda Bear sau Neon Indian), tonurile sale par accidente reuşite, nu teme pentru acasă. De asemenea, funk-ul şi disco-ul anilor ‘80 sunt amestecate foarte bine cu hip-hop. A ieşit astfel o ceaţă fină, divers colorată, care îi defineşte perfect stilul. Apoi pune la socoteală şi dezordinea din Fax Shadow şi off-key-ul din You Hid şi îţi vei da seama cît de puţi