Până nu de mult au aparţinut unei alte lumi. Necunoscută nouă. Kiwi, curmalul chinezesc, kaki sau banana nordului fac deliciul oamenilor rafinaţi şi cu dare de mână. Schimbarea climei la nivel global a făcut însă ca aceste culturi exotice să răsară şi din solurile româneşti. După ani de studiu, specialiştii au aclimatizat fructele tropicale, înfrăţindu-le cu cele neaoşe. Ecuaţia însă nu-i completă. Mai lipseşte doar curajul oamenilor de a le planta în propria ogradă.
Au coarde viguroase. Ca de liane. Stau agăţate pe sârmă, asemenea viţei-de-vie din curtea bunicilor de la ţară. Trunchiul însă le este mai înalt, iar fructele nu se găsesc în orice gospodărie. Doar oamenii de la piaţă care le aşază la loc de cinste, ca adevărate piese de rezistenţă pe tarabele lor. "Marfă bună, de export. Calitatea I", ne întâmpină precupeţele, mereu cu aceleaşi vorbe. Sunt kiwi. Altfel spus, actinidia deliciosa, în limbajul folosit de profesorul Adrian Peticilă, din cadrul Facultăţii de Horticultură, Bucureşti. Lângă culturile exotice, profesorul împreună cu colegii săi au aşezat câteva rânduri pline cu curmali chinezeşti. Ziziphus jujuba, conform dicţionarului ştiinţific.
Curiozitatea le-a dat brânci şi au hotărât că nu ar fi rău ca pe ce a mai rămas din jumătatea de hectar pe care o au în spatele facultăţii să cultive şi câţiva arbuşti de kaki, o plantă subtropicală, originară tocmai din Asia, sau de banana nordului specifică Americii de Nord, care seamănă cu cea tradiţională, dar cu gust şi aromă diferite.
KIWI ROMĂNESC, REZISTENT LA -40 DE GRADE
Dacă în trecut nici nu auzisem de unele dintre ele, iar pe altele le ţineam verzi pe sub pat, la întuneric, învelite în ziare, pentru a mai prinde un pic de culoare, acum o mână de specialişti de la Facultatea de Horticultură încearcă să işte aromele acestor fructe şi din pământ românesc. Se înt