Fundamentalistii refuza categoric ideile venite din Occident, stilul de viata occidental, considerand ca edificarea statului trebuie sa se bazeze pe legea islamica universala Sharia.
In zona Orientului Mijlociu, prezenta americana si implantarea statului evreu au determinat radicalizarea miscarii islamice, existand o puternica senzatie de criza a credintei si a comunitatii musulmane. In fata acestui atac, raspunsul organizatiilor religioase imbraca forma violentei si a terorismului religios.
Am vazut in episodul precedent al dezbaterii Ziare.com Ne e frica de Iran? cum s-au stricat relatiile dintre Iran si Occident si ce schimbari a adus Revolutia Islamica in politica externa a Iranului. Astazi vom afla care este politica externa neoficiala a republicii islamice.
Politica pragmatica a Iranului a constat in cautarea cu perseverenta a oportunitatilor in zone sau miscari ce puteau sa raspunda influentei sale. Cele mai potrivite erau societatile aflate in criza cu o guvernare slabita, acesta fiind cazul Libanului sau Irakului, sau societati ce treceau prin crize profunde ca cea palestiniana.
Iranul nu a ezitat sa intinda o mana de ajutor unor organizatii precum Hezbollah sau Amal din Liban, sau Jihadul Islamic Palestinian si Hamas, aceste miscari fiind inspirate de ideologia iraniana. Hezbollah, Hamas si Jihadul Islamic erau candidatii perfecti pentru a asigura prezenta Iranului in jurul Israelului.
Hamas si Hezbollah, cei mai buni prieteni ai Iranului
Desi initial a respins modelul iranian, Hamas si-a schimbat strategia dupa razboiul din Golf si a atras sprijinul regimului de la Teheran. Hamas a oferit mai multe oportunitati Iranului deoarece parea determinat sa infrunte Israelul si avea mai bune capacitati de a-l lovi in interior. De asemenea, Hamasul atragea interesul public nu numai in lumea musul
