Alegerile de simbata din PSD ne infatiseaza un tablou politic paradoxal. Cel mai nereformabil partid este tocmai cel care si-a schimbat cel mai des si democratic conducatorii. Perdantul Mircea Geoana este pe cale sa cistige un nou mandat la sefia PSD, dupa un razboi care lasa partidul cu cicatrici adinci. Retragerea din cursa a lui Adrian Nastase si aparitia pe turnanta a lui Victor Ponta pare o miscare tardiva a "opozitiei". Nu discutam despre o strategie. Daca "micul Titulescu" si-ar fi pregatit din timp candidature, n-ar fi irosit lunile premergatoare Congresului pentru a-si apropia voturile din teritoriu. De fapt, fostul premier a renuntat la candidatura dupa ce a inteles ca va fi umilit de "prostanac". A realizat tirziu ca PSD si-a schimbat pilonii de sustinere si s-a trezit in camera Comitetului Executiv inconjurat de fete mai putin familiare. Rechinii care misunau pe vremuri in "acvariul" de pe Kiseleff au fost devorati in ultimii ani de o noua specie de piranha. Dan Ioan Popescu, Hildegard Puwak, Octav Cozminca, Serban Mihailescu sau Miron Mitrea au disparut treptat din peisaj, lasind locul mai tinerilor Dragnea, Vanghelie, Mazare sau Nichita. A mai ramas in schema doar Viorel Hrebenciuc, cu o influenta in partid pe cale de disolutie. Sa nu uitam ca pe combinatorica "guzganului rozaliu" PSD a ratat ultimele doua scrutinuri prezidentiale. Partidul graviteaza astazi in jurul unor sefi de organizatii locale care si-au probat potenta la alegeri si care momentan par sa prefere moliciunea diplomatului de cariera. "Mai multi, mai supli, mai infometati!", este lozinca cu care Geoana a intrat in gratiile partidului. Chiar si in ipoteza in care Victor Ponta va prelua friiele formatiunii, meritul le va apartine acelorasi provinciali piranha. Daca tinem cont ca in ultimele zile Liviu Dragnea si-a nuantat discursul iar Gheorghe Nichita joaca din nou la doua capete - vezi