Europenii încearcă să evite o tragedie greacă. Cifrele care duc cu gîndul la dezastru sînt 13% deficit bugetar şi 300 de miliarde de euro datorie publică. Ascunşi de statisticile mincinoase oferite de fostul guvern conservator de la Atena, indicatorii au fost dezvăluiţi, toamna trecută, de noul cabinet socialist. Şeful acestuia, Georgios Papandreu, a pus la punct un program de austeritate bugetară şi de reforme structurale, sprijinit de partenerii europeni ai Greciei, dar nu şi de populaţie. Spectrul concedierilor şi al amputării veniturilor a scos în stradă sindicatele din sectorul bugetar. Acestea au făcut o grevă generală de o zi şi ameninţă cu noi proteste.

UE este obligată să intervină, într-un fel sau altul, pentru a salva economia elenă de la faliment, deoarece în joc este stabilitatea financiară a zonei euro. Germania este reticentă, însă, faţă de o intervenţie financiară rapidă în ajutorul Greciei. În opinia Berlinului, susţinută şi de Banca Centrală Europeană, o injecţie de fonduri în visteria celui mai risipitor membru al zonei euro ar periclita stabilitatea monedei unice. În prezent, grupul cunoscut sub acronimul PIGS – Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania, state avînd în comun deficite bugetare mari – este ţinta favorită a atacurilor speculative. Acestea s-ar înteţi – avertizează finanţiştii – în cazul unor împrumuturi necondiţionate acordate Greciei. Mai folositor – consideră Germania – ar fi un control riguros al programului de austeritate introdus de Guvernul elen. Rezervele cancelarului Angela Merkel, manifestate la ultimul summit al UE, sînt justificate. De ce ar plăti contribuabilii germani pentru plezirismul, corupţia endemică, indisciplina fiscală şi crizele politice cronice din Grecia? Răbufnirea de orgoliu a premierului grec Papandreu – nemulţumit că ţara sa ar fi devenit un „animal de laborator“ în bătălia dintre Europa şi pieţele