POLITICA MEDIULUI. România este luată în calcul la nivelul UE pentru găzduirea unui depozit regional de deşeuri. Sursa: NorthFoto

Depozitarea deşeurilor nucleare din statele membre în ţări din Europa de Est, printre care şi România, informaţie publicată în urmă cu două zile de „The Times” şi preluată ieri de publicaţiile de la noi, a dus la o „explozie” a mesajelor trimise pe forumuri. Specialiştii de la noi susţin însă că nu trebuie să ne impacientăm.

Fiecare stat care deţine centrale nucleare este responsabil de gospodărirea deşeurilor radioactive pe care le produce. Spre exemplu, oficialii Agenţiei Nucleare pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD) susţin că România are nevoie de două depozite, unul de suprafaţă şi unul de adâncime, pentru deşeurile care provin de la centrala de la Cernavodă.

Dacă cel de suprafaţă, în care urmează să fie depozitate deşeurile slab şi mediu active, este planificat să intre în operare în 2014, depozitul de mare adâncime urmează a fi realizat până în 2055. Costurile pentru primul sunt estimate la 220 milioane de euro, iar pentru cel de-al doilea între 2,8 şi 4,4 miliarde de euro.

Doar la nivel de discuţie

Într-o informare transmisă EVZ, ANDRAD arată că participanţii Organizaţiei europene pentru dezvoltarea capacităţii de stocare, unde şi România este membră, „analizează la modul teoretic fezabilitatea punerii în practică a acestei idei de depozit regional. Implementarea este însă dificilă, în primul rând din cauza cadrului legislativ existent la acest moment”.

Lucian Biro, director în cadrul CNACAN, ne-a explicat că discuţii pentru construcţia unui depozit regional există de peste 10 ani. Potrivit acestuia, e puţin probabil ca un astfel de depozit să fie făcut la noi, în situaţia în care avem un risc seismic ridicat, iar studii geologice la mare adâncime nu sunt fă