Ungaria se opune proiectului Roşia Montană pentru că are o "amintire amară" legată de poluarea de la Baia Mare, a afirmat astăzi ambasadorul ungar la Bucureşti, Oskar Fuzes.

"Nu, nu şi nu. Sau, dacă doriţi o versiune engleză, «No way!»", a afirmat Oskar Fuzes, răspunzând astfel jurnaliştilor români în ceea ce priveşte proiectul de exploatare de la Roşia Montană, relatează Mediafax.

El a mai spus că în cazul în care Guvernul român va decide să înceapă exploatarea la Roşia Montană, Ungaria va avea "cam 300 de întrebări pe această temă", de la problema fondurilor comune pentru prevenirea eventualelor consecinţe nefaste până la protejarea mediului, dar şi a siturilor arheologice ale zonei.

"Chiar dacă ne spun că merge în Canada sau în Patagonia de Sud, noi nu suntem de acord. Dar înţelegem că este vorba despre o decizie internă care aparţine Guvernului României", a adăugat ambasadorul ungar.

Anterior, ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, le-a spus susţinătorilor proiectului minier de la Roşia Montană că, după poluarea de la Baia Mare din urmă cu zece ani, autorităţile de la Bucureşti trebuie să fie extrem de atente atunci când iau în discuţie avizarea unui proiect minier cu cianuri.

Borbely a avut, în cursul după-amiezii de astăzi, o întrevedere cu reprezentanţii ONG-ului Pro Roşia Montană, după ce anterior, în cursul aceleiaşi zile, i-a primit pe reprezentanţii unei coaliţii formate din peste 70 de ONG-uri care se opun avizării investiţiei din Apuseni.

Proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, a generat puternice reacţii pro şi contra. Contestatarii invocă în special problemele de mediu care ar urma să fie provocate de această investiţie.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania interesată de exploatarea resurselor minerale din zonă, a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba. Acţion