Peste 20 de candidati se bat pentru cele noua locuri din Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti spunand in cor ca vor dezvoltarea pietei. Cu ce promisiuni spera ei sa atraga sprijinul actionarilor si care sunt principalele tabere care se infrunta in competitie.
Prabusirea valorii tranzactiilor de pe Bursa in ultimii doi ani, pe fondul crizei financiare, a erodat puternic veniturile societatilor de brokeraj, care sunt in acelasi timp si cei mai mari actionari ai Bursei de Valori Bucuresti, iar o parte din nemultumirea brokerilor se indreapta acum impotriva conducerii BVB, pe care unii o considera responsabila pentru ritmul lent de dezvoltare a pietei in ultimii ani. De cealalta parte, actualii membri din conducerea bursei incearca sa obtina un nou mandat spunand ca vor incerca sa finalizeze proiectele demarate in ultimii ani.
In ultimii ani, Bursa de la Bucuresti si-a lansat propria piata futures, intrand in competitie cu cea de la Sibiu, a listat primele titluri de stat si a demarat o serie de initiative, cum ar fi introducerea conturilor globale, care sa faciliteze accesul la piata al investitorilor straini. O parte dintre initiative au fost intarziate insa de CNVM, cum ar fi reglementarea pietei RASDAQ.
Pe de alta parte, numarul companiilor listate la Bursa in ultimii patru ani este extrem de mic in comparatie cu alte piete din regiune, cum ar fi Polonia, Bursa neindeplinindu-si cu adevarat rolul de finantare a economiei. Mai mult, prabusirea din 2008 a pietei actiunilor a alungat multi investitori din piata, locali si straini, astfel ca brokerii se bat acum pe o piata mult mai mica.
Acesta este principalul motiv pentru care peste 20 de sefi de societati de brokeraj, brokeri si investitori s-au inscris in cursa pentru un loc in Consiliul de Administratie al Bursei, fiecare dintre ei sustinand ca va lupta in continua
