- Editorial - nr. 485 / 19 Februarie, 2010 La 14 februarie, Grigore Vieru ar fi implinit 75 de ani! "Nu am, moarte, cu tine nimic…", scria Orfeul de peste Prut. Si tot el completa: "Eu nici macar nu te urasc,/ Cum te blastama unii _ vreau sa zic,/ La fel cum lumina parasc.// Dar ce-ai face tu si cum ai trai,/ De-ai avea mama si ar muri?/ Ce ai face tu si cum ar fi,/ De-ai avea copii si ar muri?// Nu am, moarte, cu tine nimic,/ Eu nici macar nu te urasc,/ Vei fi mare, tu, eu voi fi mic,/ Dar numai din propria-mi viata traiesc.// Nu frica, nu teama _/ Mila de tine mi-i,/ Ca n-ai avut niciodata, mama,/ Ca n-ai avut niciodata copii." Cu acea sensibilitate iesita din comun, se povesteste ca versurile acestea ar fi fost rostite si la 15 ianuarie 2009, ziua fatidicului accident, pe cand se intorcea tocmai de la o sezatoare literara inchinata Inaltului Domn al Limbii Romane-Mihai Eminescu. Exista multi romani care considera ca, intre sfarsitul bunilor lui (si ai nostri!) prieteni, Doina si Ion Aldea Teodorovici, din acea toamna tragica de la Cosereni, si accidentul poetului de talie europeana, ar exista o similitudine. La un an scurs in clepsidra vremii, de la plecarea autorului cartilor "Izvorul si clipa", "Radacina de foc", "Alarma", "Strigat-am catre tine", "Taina care ma apara" si al multor altora, gandul tutelar s-a indreptat, intorcandu-se, de fapt, spre memoria celui care, in acea zi de 27 august 1989, alaturi de Nicolae Dabija, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Ion Ungureanu, Alexandru Mosanu, Ion Hadarca, Arcadie Suceveanu si alti intelectuali basarabeni, participanti la prima Mare Adunare Nationala de la Chisinau, cereau, cu glas imperativ indreptatit, necesara repunere in drepturi a limbii romane, a alfabetului latin, a Tricolorului, simboluri ale fiintei noastre, ale neamului! Erau entuziasmul si bucuria momentului in care batea "Ce