SUA nu au acceptat niciodata victoria Revolutiei Islamice din Iran si, in loc sa initieze politici de acomodare cu noua conducere pentru a evita neincrederea iranienilor, s-a comportat intr-un mod care a agravat divergentele si a contribuit la ascensiunea unor forte radicale.
Am aflat in episodul precedent al dezbaterii Ziare.com - Ne e frica de Iran? ca regimul de la Teheran are o lunga istorie si un trecut bogat cand vine vorba de sustinerea radicalismului islamic si lupta impotriva intereselor SUA in regiune. Acum vom vedea ce greseli au facut americanii si care este partea lor de vina.
Statele Unite au acordat primele sanctiuni impotriva guvernului iranian in noiembrie 1979, in timpul crizei ostaticilor, iar importul produselor de origine iraniana fusese interzis pana in 1987.
In anii 1990, americanii si-au continuat politicile dure la adresa Iranului, lucru care a ingreunat o imbunatatire a relatiilor bilaterale. In 1995, presedintele Bill Clinton a emis un ordin care interzicea investitiile americane in industria energetica din Iran, urmat la cateva saptamani de un altul care elimina orice fel de interactiune intre cele doua tari.
Pentru ridicarea sanctiunilor, Statele Unite au cerut Iranului sa opreasca ajutorul acordat unor organizatii precum Hezbollah din Liban, Hamas si Jihadul Islamic din Palestina; sa opreasca opozitia fata de procesul de pace dintre palestinieni si israelieni; sa suspende presupusul program nuclear.
Americanii chiar cred ca sactiunile functioneaza?
Ruperea relatiilor dintre SUA si Iran a avut efecte negative asupra intereselor americane si au oprit evolutia geopoliticii normale in regiune prin problemele de securitate pe care le-a provocat. Aliatii SUA din Golful Persic au fost si ei deranjati de aceasta confruntare, care mentine starea de tensiune si le restrictionea
