Ca în fiecare an, înainte de a intra în Postul Paştelui, maghiarii din Apaţa se pregătesc de sărbătoare, iar sâmbătă, de la ora 13.00, îi invită pe braşoveni şi nu numai să ia parte la „carnavalul” tradiţional comunităţii lor – Fărşangul. Specific acestei sărbători este o parodie a ceremonialurilor nunţii şi logodnei, „actorii” purtând măşti animaliere (urs, lup) şi umane (doctor, preot, ghicitor, ţigan, mire, mireasă), confecţionate după imaginaţia fiecăruia. La pregătiri, aşa cum cere tradiţia, participă şi fetele din sat, care-i ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului. Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul, are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie, infertilitate, întuneric şi chiar anotimpul rece asimilat morţii temporare a naturii. Sătenii adunaţi la porţile caselor cinstesc alaiul cu gogoşi, sume de bani, pălincă şi ouă nefierte. Totul este în exces: băutura şi zgomotele pentru alungarea duhurilor rele şi pentru intrarea în noul ciclu temporal – postul. Obiceiul se încheie cu Balul Fărşangului, care va avea loc începând cu ora 20.00. Organizatori ai evenimentului sunt: Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov şi Primăria Comunei Apaţa. Ca în fiecare an, înainte de a intra în Postul Paştelui, maghiarii din Apaţa se pregătesc de sărbătoare, iar sâmbătă, de la ora 13.00, îi invită pe braşoveni şi nu numai să ia parte la „carnavalul” tradiţional comunităţii lor – Fărşangul. Specific acestei sărbători este o parodie a ceremonialurilor nunţii şi logodnei, „actorii” purtând măşti animaliere (urs, lup) şi umane (doctor, preot, ghicitor, ţigan, mire, mireasă), confecţionate după imaginaţia fiecăruia. La pregătiri, aşa cum cere tradiţia, participă şi fetele din sat, care-i aj