Un val de optimism pare sa fi cuprins viata publica romaneasca. De la premierul Boc (ale carui afirmatii trebuie luate totusi cu maxima precautie) si guvernatorul Mugur Isarescu, continuand cu institutii ale statului roman si sfarsind cu o buna parte din presa economica, aproape toata lumea ne spune ca ce este mai rau a trecut si, daca nu am iesit din recesiune, totusi caderea s-a sfarsit sau a devenit foarte, foarte lina, urmand a trece pe crestere in saptamanile sau lunile urmatoare, scrie Claudiu Minea, pe Jeopardy.
Pe de alta parte, merg pe strada si vad cum, in fiecare saptamana, alte firme trag obloanele si inca un afis 'De vanzare/De inchiriere' ia locul unei firme stralucitoare pana mai ieri. Vorbesc cu prieteni din diverse domenii de activitate si din diverse zone ale Romaniei: problema principala este incasarea banilor. Iar vanzari se fac doar daca sunt de acord cu termene de plata tot mai lungi, dar si acestea fara garantia incasarii.
Piata interna, iertate sa imi fie cuvintele dure, este in colaps. Cand vanzarile scad cu peste 20-30% (ca sa nu mai vorbim de caderi de 60-70%), cam toate masurile de optimizare a costurilor sunt ineficiente. Poate doar un nou model de business sa mai salveze afacerea. Si atunci, ma intreb, de unde toata aceasta euforie?
Politicienii privesc spre exporturi ca spre pomul laudat. Ce ironie a sortii! Ani de zile exportatorii erau priviti cu cinism si catalogati ca nerentabili cand nu mai puteau obtine profit la un curs de schimb de 3,1 lei/euro. Dar pot fi exporturile motorul care sa ne scoata din criza?
Dupa parerea mea, este singurul motor. Din pacate, suportul pentru cresterea exporturilor este nul. Mai mult, exportatorii (ca de altfel toti agentii economici) sunt agresati zilnic de modificari ale legislatiei. Haosul fiscal a atins cote nemaintalnite de foarte multi ani. Actiunile a
