ADN-ul şi fotografiile sunt cele mai importante mijloace pentru identificarea cadavrului. Printre zecile de dosare aflate pe masa poliţiştilor sunt şi unele în care există suspiciuni de crimă.Cel mai vechi caz datează de pe 4 februarie 1989, atunci când la Slobozia Ciorăşti, a fost găsit, într-o fântână, cadavrul unui bărbat cu vârsta între 35 şi 40 de ani. Nimeni din localitate nu l-a recunoscut.

Şapte luni mai tâziu, povestea se repeta, la Clipiceşti. Pe 9 septembrie, cadavrul unui bărbat a fost găsit pe malul râului Putna. Puţinele indicii nu au condus la niciun rezultat, nici în privinţa identităţii mortului, nici a modului cum acesta a murit.

Au murit departe de familii

Poliţiştii din cadrul Serviciului Poliţiei Criminale spun că, de regulă, aceste dispariţii apar după certuri în familie. Persoana plecată de acasă îşi găseşte sfârşitul, voluntar sau nu, departe de locul de domiciliu.

"Cercetările în aceste cazuri sunt îngreunate şi mai mult din cauza faptului că familiile reclamă foarte târziu dispariţia de la domiciliu a unor persoane. Cazul cadavrului găsit în luna februarie a anului 1989 ar putea fi clasat pentru că are deja 21 de ani de când a fost descoperit, dar are o istorie aparte şi avem câteva piste şi vrem să ducem cazul la bun sfârşit", ne-a spus Daniel Popescu, şef Serviciu Urmăriţi din cadrul IPJ Vrancea

Nu există zi în care Poliţia să nu fie anunţată de dispariţia a cel puţin cinci-şase persoane sau de descoperirea unui cadavru. Până astăzi s-au adunat 46 de dosare extreme de stufoase.

Poza şi AND-ul, esenţiale

"După primele cercetari se fac note de caz, cu fotografia şi semnalmentele cadavrului, care sunt trimise la toate inspectoratele de poliţie din ţară", explică Daniel Popescu, care ne-a declarat că unul dintre cele mai dificile cazuri aflate la Serviciul Urmăriţi ar putea