Daca acum o saptamâna m-am referit la doua dintre publicatiile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române (BOR), reviste cu o sanatoasa alura academica, voi continua astazi sa notez câteva gânduri despre presa crestin ortodoxa contemporana româneasca.
Am realizat o vreme pentru Televiziunea Româna chiar o revista a presei crestine, rubrica saptamânala, in cadrul unei emisiuni mai ample, astfel incât am avut obligatia sa citesc majoritatea publicatiilor românesti de specialitate. Lucru pe care il faceam oricum si inainte si-l practic si astazi cu placere sau cu masochism, dupa caz.
Cu exceptia revistelor academice despre care am vorbit deja (la care trebuie amintite si cele editate la Iasi si Bucuresti), presa crestin ortodoxa oficiala este destul de putin atractiva. Avem de-a face, in general, cu reviste locale ieftin alcatuite si ideatic, si stilistic, si grafic. Pare ca blestemul cenzurii comuniste nu s-a indepartat inca. Vei gasi puzderie de articole de complezenta, inflatie de encomioane jenante, subiecte uzuale abordate de oameni vlaguiti de talent si, mai grav, vizibil vaduviti de inteligenta duhovniceasca. Un fel de fituici parohiale, dar editate de vreo episcopie, care nu reusesc decât sa ridice in slavi activitatea ierarhului local si sa promoveze câteva predici ori panseuri care nu ajung deasupra nivelului lucrarilor catehetice si stilului prolix ale vreunui elev seminarist. Rareori descoperi clenciuri jurnalistice, subiecte care sa te "condamne" la lectura, teme incinse ale actualitatii a caror abordare sa te surprinda intelectual si spiritual - asa cum se petrece lânga orice duhovnic cu vocatie. Caci presa crestina autentica asta este, inainte de orice: un indrumar de suflet.
Aerul statut al acestor reviste a fost schimbat insa, pe alocuri, de câtiva tineri care au stiut a face presa de calitate. Imi amintesc cu reala placere de anii
