Dragon de foc, Falcă de urs, Ploaie de vară… nu sunt nume indiene sau titluri de poveşti, ci coduri alese după criterii precise. Numele date operaţiunilor militare de anvergură nu sunt produsul imaginaţiei bogate a vreunui gradat, ci sunt minuţios gândite în centre speciale.
După ce au atras atenţia mass-media, denumirile operaţiunilor militare au căpătat o importanţă aparte. Numele acestora poate fi interpretat, speculat, folosit ca mijloc de propagandă şi i se pot ataşa tot felul de simboluri, dorite şi nedorite. Ultimul exemplu este numele dat recentei ofensive împotriva talibanilor din Afganistan.
Mai citeşte şi:
Uşa din dos a NATO
Deoarece forţa internaţională implică şi 2.500 de soldaţi afgani pe lângă cei 12.500 de militari din NATO, operaţiunea militară a fost, simbolic, botezată „Mushtarak". Cuvântul provine din limba dari (persana afgană) şi s-ar traduce prin „împreună".
Numele unui operaţiuni răspunde înainte de toate unei logici administrative, constituind prima etapă în planificarea acesteia. Pe lângă Statele Majore din ţările aliate funcţionează aşa‑numite centre de planificare şi conducere a operaţiunilor militare. Acestea aleg de obicei denumirile.
Primul criteriu este cel al neutralităţii: cu alte cuvinte, numele trebuie să arate clar că e vorba despre o operaţiune militară, şi nu despre un război ideologic. Apoi, trebuie evitate conotaţiile negative în ţara sau regiunea vizată. Nu însă toate operaţiunile au avut nume neutre.
Washingtonul a păţit-o
Invazia americană în Afganistan reprezintă exemplul clasic pentru cât de importantă e alegerea numelui unei campanii sau operaţiuni. La doar două săptămâni după atentatele de la 11 septembrie, Washingtonul a fost nevoit să schimbe numele iniţial al operaţiunii.
Astfel „Infinite Justice" („justiţie fără limită") a deveni