Geneva a găzduit în zilele de 4–6 februarie a.c. cea de-a 9-a Conferinţă Internaţională „Noi tendinţe în imunosupresie şi imunoterapie“, prilej de reuniune a celor mai importante nume din Imunologia europeană şi mondială. Cu această ocazie, au fost discutate teme de mare actualitate în domeniu: biomarkerii şi utilizarea acestora în imunodiagnostic, mecanisme de imunoreglare, detecţia toleranţei înainte de reducerea imunosupresiei, noi ţinte în terapia imunosupresoare etc. În prezent, medicaţia imunosupresoare este într-un impas, întrucât nu există în circulaţie un număr foarte mare de medicamente care să asigure supresia rejetului grefei în mod eficient şi cu un număr redus de efecte secundare, inclusiv nefrotoxice. (...)

Cu toate acestea, la orizont sunt mai multe produse aflate în studii de fază II/III: CP–690,550 (inhibitor de JAK3, în studiu clinic de tip IIb), Sotrastaurin–AEB071 (inhibitor PKC, cu 3 studii clinice de fază II în desfăşurare), Belatacept (posibil aprobare FDA în cursul anului 2010), Alefacept (în studiu de fază II). Tendinţa actuală în tratamentul bolilor imune şi în prevenirea rejetului de organe solide este valorificarea potenţialului de toleranţă al organismului, pornind de la observaţia practică privind toleranţa spontană mai bună a ficatului transplantat, de aproximativ 20–30%, comparativ cu cea a grefei renale, de numai 5–10%. Deşi pare utopic, în viitor se preconizează dezvoltarea unor strategii bazate pe stimularea toleranţei native faţă de organul transplantat. Până atunci însă, soluţia la care se recurge este personalizarea tratamentului imunosupresor, sub aspectul Publicitate dozelor, ritmului şi duratei de administrare a medicamentelor, astfel încât fiecare pacient să beneficieze de schema optimă, cu o mai bună complianţă şi cu efecte secundare cât mai reduse. De remarcat faptul că a scăzut incidenţa rej