Mansarda îşi face încet loc în peisajul urban cotidian. O asemenea construcţie rezolvă criza de spaţii în imobile noi şi este mai ieftină decât locuinţele clasice, spun unii constructori. Dar cât de sigură este această construcţie?

Lipsa acută a terenurilor pentru construirea de locuinţe noi în oraşe a adus în actualitate un nou tip de construcţie: mansarda. Privită la început ca un lucru exotic, mansarda a început să prindă la unii dintre românii care vor o casă. Dar ea încă este un subiect controversat. Unii sunt pro, iar alţii contra cumpărării unei astfel de locuinţe. „Este mai spaţioasă şi preţurile sunt sub media pieţei“, susţin unii. „Nu e lucru de calitate. Este un apendice al blocului, care nu a fost proiectat iniţial aşa. La un vânt mai puternic, zbori cu tot cu mansardă“, spun alţii. La mica publicitate găseşti din când în când şi anunţuri privind vânzarea de mansarde. „Are 40 de metri pătraţi şi se află încă în construcţie. Toţi pereţii vor fi din BCA, iar, în plus, aveţi posibilitatea să vă alegeţi compartimentarea interioară. Costă 110.000 de lei, dar negociem. Puteţi apela şi la programul «Prima Casă», dar în acest caz lăsăm mai puţin la negociere“, spune angajata unei agenţii imobiliare.

Pentru a ridica o mansardă, doritorii trebuie să obţină acordul tuturor proprietarilor din bloc. Unele firme autorizate pentru astfel de lucrări oferă şi beneficii proprietarilor, în schimbul acordului: zugrăvesc casa scării, o dotează cu senzori de lumină, refac tinichigeria etc. Pentru început, firma care ridică mansarda realizează o expertiză tehnică a imobilului, pentru a vedea în ce măsură structura de rezistenţă a clădirii permite ridicarea unui nou etaj. Ulterior, proiectul merge la avizat la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), iar apoi la primărie, pentru obţinerea autorizaţiei de constuire. După ce este realizată lucrarea, apartamenul este