Sapte echipe de graniceri moldoveni au inceput demolarea gardului de sarma ghimpata, amplasat pe frontiera dintre Romania si Republica Moldova, iar operatiunea este prevazuta sa se incheie pana la sfarsitul lunii martie. Gardul a fost instalat pe Prut de sovietici in 1940, iar o portiune de 80 de kilometri a ramas in preajma raioanelor Ungheni si Cantemir pana in ziua de azi, ca o relicva ruginita a trecutului. Acum, Executivul de la Chisinau spera sa absoarba fonduri europene cu care sa dezvolte zona de frontiera. De altfel, coalitia liberal-democrata, aflata acum la putere, sustine ideea demolarii gardului de sarma ghimpata si la nivel legislativ (controlat de Partidul Liberal, al carui lider este si presedintele Parlamentului), si la nivel guvernamental (controlat de Partidul Democrat Liberal, care a dat primul-ministru).
Cu toate acestea, Guvernul a luat-o inaintea Parlamentului, asumandu-si paternitatea initiativei, pe fondul unei competitii tot mai evidente intre fortele politice care i-au invins impreuna pe comunistii lui Voronin. In regiunea limitrofa zonei de frontiera de la Prut locuiesc aproape 187.000 de basarabeni. Multi dintre locuitorii satelor de pe granita detin terenuri, iar taranii isi duc vitele la pascut dincolo de gard, trecand mai intai pe la pichetul de graniceri, unde un tanar inarmat le cauta numele pe o lista.
O portiune de sarma ghimpata din zona de sud a frontierei a fost inlaturata in 1990, in perioada Perestroikai. Initiativa a apartinut unui deputat al URSS originar din Cahul, Simion Platon, astazi director al filialei Cahul a Camerei de Comert si Industrie. Domnul Platon pare marcat de nostalgia vremurilor apuse ale epocii sovietice si are aerul ca isi regreta decizia – dupa caderea sarmei ghimpate, oamenii au invadat lunca Prutului, distrugand fauna si flora care pana atunci erau protejate.
In anul
