România a fost invitată oficial să participe la proiectul gazoductului South Stream, după ce o delegaţie a gigantului energetic Gazprom a luat pulsul Bucureştiului la mijlocul săptămânii.
După toate datele însă, interesul ruşilor e alimentat doar de reticenţa Bulgariei de a confirma participarea în South Stream. Sofia ştie că poziţia sa este nodală în cadrul planului şi încearcă să-şi negocieze cu maximum de beneficii prezenţa în proiect. În tot acest timp, România pare să fie folosită pe post de momeală în jocul Gazpromului. Analistul Vladimir Socor scrie că gigantul energetic aplică tactica sa istorică: divide et impera.
Marţi, 16 februarie 2010.Preşedintele Gazprom Alexei Miller merge la Sofia pentru a discuta cu oficialii bulgari condiţiile demarării proiectului South Stream. O precizare necesară celor care aud pentru prima oară numele gazoductului planificat de Moscova: South Stream este proiectat să traverseze Marea Neagră spre Bulgaria, iar de aici să se bifurce spre centrul şi sudul Europei. Cu alte cuvinte, Sofia este elementul fundamental în ecuaţia energetică a Kremlinului.
Miercuri, 17 februarie 2010. Vicepreşedintele Gazprom Alexander Medvedev aterizează la Bucureşti. Oficial, pentru a discuta termenii participării României la proiectul South Stream.
Două zile mai târziu, ministrul Economiei Adriean Videanu descrie în termeni optimişti detaliile întâlnirii cu oficialii ruşi, deşi, după toate datele cuantificabile la momentul actual, România n-ar avea niciun interes major pentru a se implica în South Stream. Poate doar obţinerea unor concesii în modalitatea de negociere a preţului gazelor venite pe filiera rusească – în prezent, procesul implică intermediari, care ridică suplimentar costurile energetice.
Dezbină şi cucereşte
Vizitele încrucişate ale oficialilor Gazprom merită o ate
