Autorităţile române au primit solicitări pentru aprobarea instalării de centrale pe vânt a căror capacitate depăşeşte potenţialul ţării. Doar un sfert din ele au şanse de realizare. Sistemul energetic românesc ar trebui multiplicat de cel puţin opt ori pentru a prelua toate turbinele pentru care există cereri de racord.

Regiunea Dobrogei este catalogată de experţii europeni în energie alternativă ca având cel mai mare potenţial eolian terestru din sud-estul Europei. Cu toate acestea, deocamdată în România sunt instalate doar câteva turbine totalizând 14 MW, adică 0,02% din producţia naţională, în condiţiile în care potenţialul eolian al ţării poate depăşi 14.000 de MW.

Însă tendinţa globală de orientare spre energiile regenerabile, în special spre cea eoliană, se regăseşte şi la noi, unde investitorii stau la coadă la Transelectrica pentru obţinerea avizelor necesare. „Cererile sunt foarte mari, au depăşit 20.000 de MW. Primim săptămânal astfel de solicitări, uneori chiar mai multe pe săptămână", a declarat pentru „Adevărul" Adrian Băicuşi, directorul general al Transelectrica, operatorul sistemului energetic românesc.

Până în prezent, Transelectrica şi operatorii de distribuţie (care avizează proiectele mai mici de 10 MW) au semnat cu investitorii contracte de racord pentru proiecte eoliene de 2.200 de MW şi au dat avize tehnice pentru 4.000 de MW. „Peste jumătate din avize sunt în Dobrogea. Celelalte sunt în sudul Moldovei, între Bacău şi Galaţi, iar restul, în Banat", a spus, la rândul său, Dan Preoţescu, director de planificare reţea în Transelectrica.

6.000 MW în cinci ani

Însă marea problemă a României este legată de capacitatea redusă a sistemului energetic de a prelua electricitatea produsă de aceste turbine, în condiţiile în care resursa eoliană este fluctuantă şi greu de prognozat, iar producţia de energie trebuie estimată