Margarina este unul dintre cele mai controversate produse alimentare de pe piaţă, în seama căruia se pun numerose efecte nocive exercitate asupra organismului, dar şi beneficii datorate lipsei colesterolului. Sursa: Hepta

Istoria margarinei începe în perioada interbelică, atunci când criza economică era atât de puternică, iar untul era un lux asemenea caviarului, încât s-a impus apariţia pe piaţă a unui nou produs mai accesibil cumpărătorilor din punct de vedere al preţului, dar şi avantajos pentru comercianţi.

Începuturile ei sunt însă mult mai timpurii, în 1813, odată cu descoperirea, de către Michel Eugene Cheveul, a acidului margaric. Câteva zeci de ani mai târziu, s-a ”născut” margarina – din grăsimi vegetale încălzite la temperaturi de aproximativ 150 de grade Celsius, cărora li s-au adăugat coloranţi alimentari.

Cea mai controversată dintre operaţiunile prin care se obţine margarina a fost şi continuă să rămână aceea de hidrogenare, care, potrivit specialiştilor în nutriţie, fac din margarină o bombă cu ceas pentru sănătatea organismului uman, fiind o bogată sursă de grăsimi trans.

Unii spun că atacă inima

"Margarinele sunt grăsimi vegetale solidificate prin hidrogenare - un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial. Se obţine astfel un produs asemănător untului, grăsimile vegetale devin solide la temperatura camerei şi tartinabile. Ironia este însă că nişte grăsimi de origine vegetală, sănătoase la început, sunt transformate în grăsimi saturate artificiale.Aceste grăsimi sunt asemanatoare celor animale, dar sunt periculoase pentru sănătate", avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Acesta a declarat în repetate rânduri că, din punctul său de vedere, margarina este unul dintre cele mai nocive alimente.

Producătorii de margar