Ajuns acasă de la congresul partidului abia în jurul orei 6 dimineaţa, Vanghelie se aşeză într-un fotoliu, cu un pahar de rom în mână. Tristeţea înfrângerii lui Geoană, care însemna şi sfârşitul visului său de păpuşar al PSD-ului, era parţial compensată de obţinerea funcţiei de vicepreşedinte. “Un procuror! Toată viaţa am fugit de procurori.” Cum gândurile de regret şi planurile de mărire îi alungau somnul şi rupeau rând pe rând bucăţi din optimismul său, Marean simţi nevoia să asculte o manea adevărată. Ştia că din calea manelelor toate grijile şi depresiile fug cu tot cu neuroni. Încântat de ideea care tocmai îi trecu prin minte, Vanghelie luă telecomanda sistemului audio cu funcţie karaoke şi îşi selectă maneaua preferată. Cum nu era niciun jurnalist prin preajmă căruia să-i facă o declaraţie în stilu-i caracteritic, Marean îşi vărsă necazul cântând: Ce moare duşmanii toţi Că am faimă la votanţi Am merţane şi-am parai Îmi iau costume din Dubai Acest cântec, care este fabulă inclusiv, şi pe casetă dividiu, se ştieeee. Pentru tot sectoru’ 5 care e la mine pă persoană fizică, pentru votanţii care este, pentru Procuroru’ care este el fan Steaua şi vine la mine în sector să vadă meciurile, nu ca Prostănacu’ care merge la inamic în Giuleşti. Şi pentru toată echipa lu’ Geoană aflată acum la grea cumpănă în viaţa lor. Fără număr! Auziţi la mineeeee… Sunt băiat inteligent Şi-am umblat pe la Parchet Voturi multe vin la mine Şi îmi este foarte bine! Şi toate partidele Se uită cu privirile Văd c-am funcţii şi valoare Şi de ciudă toate moare. Hai cu refrenuuuuuu’ Ce moare duşmanii toţi Că am faimă la votanţi Am oameni la doi şi-un sfert Tot ce mişcă ştiu perfect. Ta-ta-li-li-tum-ta-ta-li-li Am crescut în cartier Am talent şi am mult fler Buzunarele la mine Ele este mereu pline Am curea cu trei breteluri Şi deget cu trei ineluri Sunt cel mai ciumeg, se ştie DNA n-are ce-mi face