Criza i-a adus pe mulţi români în imposibilitatea de a-şi plăti facturile şi ratele. Efectul de domino generat de recesiunea economică face să înflorească o nouă industrie: recuperarea de creanţe. Piaţa colectorilor de debite este dinamică, rata de creştere fiind de circa 50% anual. Evoluţia va fi ascendentă şi anul acesta, în condiţiile în care cifrele arată dublarea numărului de restanţe.
Rău-platnic este termenul atribuit celui care întârzie cu plata dărilor la care s-a angajat. Statisticile arată că sunt şanse mai mici ca acesta să-şi plătească datoriile „de bunăvoie", cu cât trece mai mult timp de la data scadentă.
Maii citeşte şi:
FMI: România se confruntă cu provocări fiscale majore
Instituţiile la care se înregistrează cei mai mulţi datornici sunt băncile, companiile de comunicaţii (telefonie fixă/mobilă şi internet), firmele de utilităţi, societăţile de leasing, instituţiile financiar-nebancare şi companiile de asigurări.
Când restanţierul nu plăteşte din proprie iniţiativă, creditorul (compania la care datornicii au de returnat bani) apelează la recuperatorii de creanţe, iar suma care trebuie achitată devine restanţă când expiră data scadentă menţionată pe facturi sau pe contracte.
„Există companii care au contract permanent de colaborare pentru serviciul de recuperări creanţe, altele solicită recuperatorilor ajutor ocazional, iar unele apelează la agenţii doar când sunt în blocaj financiar", afirmă Silvia Chinţoiu, reprezentant al companiei de recuperare creanţe Kolcze Iliuţă & Asociaţii.
Clienţii care întârzie plata unor facturi pot fi contactaţi de către agenţii de recuperare chiar şi la doar câteva zile de la termenul scadent depăşit.
„Organizaţiile apelează la companii specializate de colectare pentru debite cu întârzieri foarte variate, uneori chiar şi de cinci zile", declară
