Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, vrea să împrumute în luna martie, de pe pieţele externe, aproximativ 1,5 miliarde de euro. După aproape doi de absenţă de pe piaţa internaţională de capital, România îşi reorientează politica de datorie publică prin „vânzarea“ imaginii de economie stabilă.
Nevoia de finanţare a cheltuielilor statului este mare în 2010, când Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7,2% din PIB în 2009, la 5,9%. Împrumutul internaţional, primit prin intermediul acordului stand-by semnat cu FMI, acoperă doar o parte din necesar. Asta cu atât mai mult cu cât tranşele următoare nu vor mai susţine deficitul, ci vor intra în contul BNR.
În plus, împrumuturile de pe piaţa internă trebuie rărite, fiindcă statul nu-şi permite să rateze încă un an de încurajare a creditării mediului privat. Or, în 2009, setea de bani la buget, cumulată cu bonitatea slabă a companiilor atinse de recesiune, a împins resursele băncilor autohtone către stat, iar asta penreu că acesta din urmă presupune risc zero.
Până acum, efortul de relansare a creditării a fost făcut doar de banca centrală, prin deciziile de relaxare a politicii monetare luate de la începutul anului. Strădania BNR va rămâne însă mediocră dacă nu este dublată de o nouă strategie a datoriei publice.
Ministerul de Finanţe s-a decis să ia taurul de coarne în primul trimestru al acestui an şi să lanseze o emisiune de obligaţiuni denominate în euro, după ce o mutare similară a fost ratată la finele anului trecut din cauza crizei politice.
Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, anunţa joia trecută că, în cel mult două săptămâni, instituţia va începe turul de prezentare a emisiunii de eurobonduri, cu o valoare anunţată între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euro. Dar este momentul oportun pentru o asemenea emisiune?
La timpul potrivit
Momentul ieşi