Dumitru Ionescu a evitat producerea unei catastrofe feroviare în Mehedinţi. Bărbatul vorbeşte despre clipele dificile prin care a trecut atunci când a observat că trenul pe care îl conducea a fost la un pas de prăbuşire.
A tras o speritură zdravănă, dar a respirat uşurat când a ştiut că sunt în siguranţă călătorii. Fusese la o palmă distanţă de o tragedie, aproape de staţia CF Balota, din judeţul Mehedinţi. O alunecare de teren deplasase terasamentul, iar un stâlp de electrificare s-a înclinat chiar sub ochii săi.
„Puţin a lipsit… A existat şi un Dumnezeu!“, mărturiseşte Dumitru Ionescu, încă sugrumuat de emoţia trăită în urmă cu două zile. De altfel, 20 februarie este o dată pe care cu siguranţă nu o va uita niciodată. „Practic, am prins alunecarea în direct. Simţeam cum nu se mai opreşte trenul şi aveam senzaţia că stâlpul o să intre peste mine în cabină“, povesteşte mecanicul de locomotivă, amintindu-şi că începuse o tură liniştită, care nu prevestea nimic rău.
„Nu e vorba de nişte fiare, ci de vieţi omeneşti“
Când a văzut că pământul a fugit de sub şine, a decis imediat să dea trenul înapoi. Aşa s-a ajuns la povestea cu „mecanicul a oprit trenul la aproximativ 30 de metri de stâlpul înclinat“. Nu, el hotărâse că oamenii vor fi în siguranţă părăsind urgent zona în care exista risc de prăbuşire într-o văgăună de mai bine de 30 de metri. „Nu e vorba de nişte fiare, ci de vieţi omeneşti. Când i-am văzut în autobuz pe toţi, tineri, bătrâni, copii, şi am ştiut că vor merge fiecare la casele lor, la viaţa lor, atunci am fost mulţumit de hotărârea pe care o luasem“, spune cu modestie şi cu firesc omul, descris ca un profesionist în meseria sa de cei care înţeleg foarte bine ce catastrofă a evitat Dumitru Ionescu.
Citeşte în continuarea poveştii incredibile a mecanicului erou.
