La prima participare la un scrutin naţional, partidul Vetevendosje (Autodeterminare), care susţine alipirea Kosovo la Albania, a obţinut 15% dintre voturile kosovarilor. Tema Albaniei Mari s-a pus încă de la separarea Kosovo de Serbia. Analistul albanez Besar Likmeta, explica în ediţia nr.14 a FP România (ianuarie-februarie 2010), că Tirana respinge însă această idee, care ar submina perspectiva integrării europene atât a Albaniei, cât şi a Kosovo. Totuşi, Albania construieşte noi punţi economice către fosta provincie iugoslavă.

Tirana a afirmat clar că o eventuală creare a „Albaniei Mari", reunindu-i pe etnicii albanezi din cele două state, ar submina perspectiva integrării europene a Albaniei, a statului Kosovo şi a restului regiunii. Politicienii albanezi, atât cei aflaţi la guvernare, cât şi din opoziţie, au acordat însă întregul sprijin susţinerii unei independenţe a Kosovo supravegheate de comunitatea internaţională.

Tirana respinge proiectul unei Albanii Mari, scenariu folosit în trecut şi de Serbia în încercarea de a incita o revoltă în Kosovo. Acuzaţiile Belgradului vorbeau atunci de existenţa unui plan de a-i reuni într-un singur stat pe etnicii albanezi, nu doar din Albania şi Kosovo, ci şi pe cei din Macedonia, Muntenegru şi Grecia.

Regăsirea în Europa

Pentru cei mai mulţi politicieni albanezi, viitorul Kosovo este legat de integrarea în Uniunea Europeană. Numai atunci albanezii din întreaga regiune ar putea fi cu adevărat laolaltă, pentru că frontierele naţionale vor avea o semnificaţie din ce în ce mai redusă.

„Naţiunea este una şi nedivizată şi nu există două naţiuni albaneze, după cum nu există două naţiuni croate sau sârbe. Nu există

viitor mai luminos pentru noi, albanezii, decât să ne dorim integrarea în UE", a declarat prim-ministrul albanez, Sali Berisha.

Ilir Meta, ministrul de