Îngrijorările că Grecia şi alte state din Europa nu vor putea onora datoriile determină investitorii să se teamă că şi alte economii europene au utilizat tranzacţii financiare complexe, uneori secrete, pentru a ascunde adevărata amploare a obligaţiilor şi deficitelor, potrivit Wall Street Journal. Statele din zona euro au o istorie bogată în ceea ce priveşte "manevrele exotice" efectuate pentru a îndeplini condiţiile necesare includerii în uniunea monetară, precum limitarea
Îngrijorările că Grecia şi alte state din Europa nu vor putea onora datoriile determină investitorii să se teamă că şi alte economii europene au utilizat tranzacţii financiare complexe, uneori secrete, pentru a ascunde adevărata amploare a obligaţiilor şi deficitelor, potrivit Wall Street Journal.
Statele din zona euro au o istorie bogată în ceea ce priveşte "manevrele exotice" efectuate pentru a îndeplini condiţiile necesare includerii în uniunea monetară, precum limitarea datoriilor la 60% din Produsul Intern Brut (PIB) sau un deficit bugetar anual sub 3% din PIB. În pofida criticilor, liderii europeni au catalogat aceste practici ca acceptabile, atâta timp cât acestea au avut ca scop punerea bazelor zonei euro.
Pentru a îndeplini condiţiile cerute pentru intrarea în uniunea monetară, care au ca scop întărirea încrederii în moneda unică, unele guverne au vândut active de stat sau au transformat datoriile în titluri de valoare securizate. În cazul Greciei, autorităţile au raportat biroului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, că o mare parte din cheltuielile militare sunt "confidenţiale" şi, de aceea, exceptabile de la calcule.
În 2000, Grecia a indicat că a cheltuit 828 de milioane de euro pentru apărare, însă ulterior a arătat că suma s-a situat în realitate la 3,17 miliarde de euro. De altfel, autorităţile de la Atena au admis că au raportat cheltuieli milita
