Clădirile publice nou construite au adăposturi civile doar pentru 1.000 din cei 350.000 de timişoreni. Aleşii judeţului, alături de vistierii Timişului, au cele mai mari şanse de a scăpa cu viaţă în cazul unui atac cu bombă.
Angajaţii fiscului nu sunt singurii care ar putea supravieţui unui război sau unor calamităţi naturale. În Timişoara există şi alte clădiri prevăzute cu astfel de spaţii. Chiar şi aşa, numărul lor este insuficient pentru adăpostirea populaţiei în cazul unui dezastru.
În noua clădire a Palatului Administrativ a fost construit şi un buncăr antiatomic, care a fost ţinut până acum secret. Adăpostul are o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi şi este realizat din beton şi oţel. În cazul unui dezastru, oamenii pot fi adăpostiţi acolo chiar şi câteva luni, datorită unei instalaţii de climatizare foarte performantă. Buncărul poate să adăpostească 224 de persoane, adică aproximativ numărul celor care lucrează în această clădire.
Adăposturi scumpe
„Există o lege conform căreia în fiecare clădire publică nou construită trebuie amenajat la subsol un adăpost de protecţie civilă. A fost construit pentru a rezista unui atac aerian convenţional”, a declarat Jana Lavrits, purtătorul de cuvânt al administraţiei judeţene. Cei din banii cărora s-a realizat această construcţie nu vor avea nici cea mai mică şansă de a se adăposti aici. Timişorenii nu ar avea loc în buncărul din corpul anexă, care a scos din buzunarul consiliului judeţean aproape trei milioane de euro şi ar fi trebuit să fie finalizat în urmă cu peste un an.
În mod normal, toate clădirile proiectate după 2005, cu un spaţiu mai mare de 600 de metri pătraţi, ar trebui să aibă un adăpost de protecţie civilă. Este vorba inclusiv de şcoli, grădiniţe sau teatre.
350.000 de timişoreni lăsaţi în bătaia puştii
Cele două buncăre pot adăposti
