Siesta este eficientă nu doar pentru odihna creierului, ci şi pentru stimularea capacităţilor mintale. Iată concluzia mai multor studii prezentate la conferinţa anuală organizată de American Association for the Advancement of Science (AAAS). "Somnul are efecte reparatorii după o perioadă prelungită de activitate, dar el creşte, în acelaşi timp, capacităţile neurocognitive, comparativ cu perioada de dinaintea siestei", a declarat Matthew Walker, profesor de psihologie la Universitatea Berkley din SUA, principalul autor al studiului.
Siesta este eficientă nu doar pentru odihna creierului, ci şi pentru stimularea capacităţilor mintale. Iată concluzia mai multor studii prezentate la conferinţa anuală organizată de American Association for the Advancement of Science (AAAS).
"Somnul are efecte reparatorii după o perioadă prelungită de activitate, dar el creşte, în acelaşi timp, capacităţile neurocognitive, comparativ cu perioada de dinaintea siestei", a declarat Matthew Walker, profesor de psihologie la Universitatea Berkley din SUA, principalul autor al studiului.
Cercetătorii au folosit 39 de voluntari, tineri adulţi, împărţiţi în două grupuri, dintre care unul a avut dreptul la mici sieste.
La prânz, toţi participanţii au fost supuşi unor teste de evaluare a capacităţilor mintale, care vizau mai ales activarea hipocampusului, o zonă din creier implicată în procesul de stocare a informaţiilor. Cele două grupuri au obţinut rezultate identice.
De la ora 14.00, membrii grupului care avea dreptul la siestă au dormit timp de 90 de minute, în timp ce membrii celuilalt grup au rămas în stare de veghe.
După patru ore, toţi participanţii la studiu au fost supuşi din nou unor teste, în timpul cărora li s-a cerut să memoreze diverse informaţii.
Voluntarii care au rămas treji toată ziua au obţinut performanţe mai slabe comparativ cu te
