Situaţia monumentelor naturale este incertă, chiar dacă ele apar într-o strategie de dezvoltare a Consiliului Judeţean Sibiu pentru 2010-2013
Pe listele edililor se află 11 monumente naturale: calcarele cretacice de la Cisnădioara, vulcanii noroioşi de la Haşag, canionul de la Mihăileni, Masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei, stejarul din Grădina Zoologică, exemplarele de tisă, exemplarele forestiere din ’„Sub Arini“, formaţiunile de larice din Arpaş şi formaţiunile de jnepenişuri. În realitate documentul, inclus în strategia Consiliului Judeţean, este doar o copie fidelă a unor informaţii disponibile pe internet şi neverificate.
Monumente naturale condamnate la uitare
Informaţiile din strategia Consiliului Judeţean susţin ideea că starea monumentelor naturale este una bună. Toate monumentele şi rezervaţiile naturale beneficiază, cel puţin pe hârtie, de un turism active. Situaţia reală este în schimb cu totul alta.
Calcarele cretacice de la Cisnădioara, cunoscute sibienilor sub forma de „Piatra Broaştei“ nu beneficiază de marcaj turistic, iar vara zona este invadată de gunoaiele celor care ies la grătare. „Vulcanii noroioşi de la Haşag nu sunt activi şi nici nu există vreun panou informativ. În vremea comunismului s-au făcut multe nivelări ale terenurilor, iar la ora actuală nu mai este niciunul active“, spune Mihai Petrescu din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Sibiu.
Canionul de la Mihăileni, Masa Jidovului, La Grumaji şi Pintenii din Coasta Jinei sunt imposibil de vizitat deoarece se află pe teren accidentat, iar panourile informative lipsesc. Astfel primele şase monumente naturale de interes naţional sunt aproape uitate. În schimb apar în lista celor de la Consiliul Judeţean, ca fiind resurse turistice pentru Sibiu.
Unde sunt tisele?
Pentru celelalte cinci monumente naturale ale Sibiului nu exi
