Trei gropi-n stanga binisor si alte doua-n dreapta lor - asta e refrenul pe care il aud in fiecare iarna soferii din Botosani. Motivul - dupa fiecare ninsoare, strazile municipiului arata ca dupa bombardament. Cauzele sunt multiple - calitatea asfaltului, calitatea lucrarilor, etc. - insa printre ele se afla si modul in care municipalitatea intelege sa se ocupe de deszapezire. Facand abstractie de metodele folosite in mai toata Europa, edilii continua sa se bazeze pe eternul amestec de sare si nisip pe motiv ca solutiile noi sunt mult prea scumpe pentru bugetul Botosaniului. Municipalitatea cheltuieste in schimb sute de mii de euro pe plombarile de iarna si pe covoarele asfaltice turnate aproape din trei in trei ani. Strazi faramate de amestecul de sare si nisip 864.924 de lei. Atat a costat deszapezirea in Botosani in primele doua luni de iarna - 363.386 de lei in decembrie si 501.538 de lei in ianuarie. S-au folosit 1.040 de tone de sare, 62 de tone de nisip si 3,5 tone de inhibitor de coroziune. In februarie insa, din cauza depasirii plafonului, edilii au decis sa nu mai foloseasca inhibitorul de coroziune pe motiv ca este prea scump. Urmarile nu au intarziat sa apara. Astfel, mai toate strazile sunt ciuruite din cauza sarii. Asa se face ca pana acum s-au cheltuit, cu plombarile la rece 50.000 de lei, la care se vor mai adauga 110.000 lei. Aparent, pare sa fie o economie, insa problemele sunt mult mai grave. Si asta pentru ca gropile au aparut si pe arterele reabilitate in 2007 si 2008. Cele mai bune exemple sunt Primaverii si Stefan cel Mare. Cum Ministerul Transporturilor a stabilit in astfel de lucrari garantia la 12 luni si durata de viata a covorului asfaltic la cinci ani, se poate spune ca investitiile pot fi trecute la pierderi. Deszapezirea cu clorura ar costa un milion de lei lunar O tona de fulgi de clorura de calciu, concentratie 96%, costa, potrivit of