Decizia guvernului de a reduce numărul de posturi din învăţământ şi, implicit, de comasare a unor şcoli arată bine doar pe hârtie. Sursa: Arhiva EVZ / Libertatea

În realitate, măsura a fost aplicată discutabil de inspectoratele şcolare judeţene, care au luat decizii controversate.

Proiect pilot ratat

Un astfel de exemplu este Şcoala „David Prodan”, din Cluj-Napoca, instituţie ce va fi comasată cu Colegiul Naţional „George Bariţiu” şi care va pierde astfel o finanţare europeană în valoare de cinci milioane de lei.

Proiectul finanţat de UE prevede implementarea unui program after-school pentru cei 250 de elevi ai şcolii, care provin din familii cu venituri reduse ce locuiesc în cartierele Clujana şi Iris, grav afectate de recesiunea economică.

Programul presupune ca fiecare elev să primească o masă caldă la prânz, să îşi facă temele la şcoală, sub supravegherea unui cadru didactic şi să beneficieze de consiliere psihopedagogică.

„Este vorba de un proiect pilot şi ajunsesem în faza a treia de eligibilitate, adică am obţinut finanţa rea în proporţie de 98%, urmând doar să semnăm actele şi să primim banii. Dar am stat de vorbă cu fiecare părinte în parte şi am ajuns la concluzia că doar 30 din cei 250 de copii vor merge la şcoala comasată deoarece părinţii nu au resursele financiare pentru a-i putea susţine la şcoală”, explică Sebastian Răşinar, directorul şcolii.

La rândul său, Stanca Constantinescu, lider de sindicat în cadrul învăţământului clujean, a declarat că ceea ce se întâmplă la Şcoala „David Prodan” depăşeşte cu mult orice limită.

„Nu îmi poate spune nimeni că un copil sărac este mai puţin deştept decât un copil bogat, doar pentru că nu a avut aceleaşi şanse. Şcoala a beneficiat de reparaţii de 300.000 de euro doar în ultimii doi ani, şi acum trebuie să o