După întrevederea cu Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru Europa, aţi declarat că avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile cetăţenilor români de etnie romă. Ce aţi vrut să spuneţi?
D-l Pierre Lellouche, secretar de stat pentru Afaceri Europene, a venit la Bucureşti pentru a ne spune că rata infracţionalităţii în comunităţile româneşti din Franţa îngrijorează foarte serios autorităţile de la Paris. Ne-a cerut să ne mobilizăm, de partea română, pentru a o diminua. În conferinţa de presă de după întâlnirea cu demnitarul francez, am făcut mai întâi un elogiu al comunităţii noastre, care e majoritar compusă din oameni de remarcabilă calitate profesională, perfect integraţi şi capabili să respecte legile statului-gazdă. Am adăugat că rata infracţionalităţii din sânul comunităţilor noastre este fiziologică, naturală, adică nu e mai acută decât în alte comunităţi străine din Franţa. Cu alte cuvinte, nu există o excepţie negativă specifică acestor comunităţi. În convorbirile oficiale, i-am spus clar d-lui Lellouche că romii din România sunt cetăţeni ca oricare alţii şi că nu putem criminaliza grupuri etnice. Aşa cum nu le putem limita dreptul la libera circulaţie. I-am amintit, pe de altă parte, că orice infracţiune e comisă cu titlu individual şi trebuie tratată ca atare. Si că vom face mai multe eforturi pentru ca fenomenul - tradus prin trafic de fiinţe umane, prostituţie, cerşetorie, furturi, spargeri şi chiar crime - poate fi diminuat prin eforturi comune, atât la nivel bilateral, cât şi european.
Mai multe ONG-uri v-au cerut demisia pe motiv că afirmaţia dumneavoastră dă o explicaţie biologică asocierii în infracţionalitate, explicaţie caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului. Ce le răspundeţi?
Regret sincer că ONG-urile despre care vorbiţi au răstălmă
