Pentru că nu sunt bani din buget pentru combaterea deşertificării, specialiştii au apelat la proiectele europene. Cu 1,1 milioane de euro, autorităţile vor împăduri 74 de hectare de terenuri nisipoase din comuna Gogoşu, grav afectată de deşertificare.

Mai bine de 10 la sută din suprafaţa agricolă a Mehedinţiului este formată din nisipuri aride. Este vorba de circa 20.000 de hectare din zona Crivina- Burila Mare- Gogoşu. Fenomenul s-a accentuat după `90, când agricultura s-a prăbuşit. Perdelele de protecţie au fost rase, la fel şi livezile, temperatura pe glob creşte, nu se mai irigă şi nu se mai cultivă nimic.

Soluţii ar fi: să oprim deşertificarea şi să scoatem şi ceva profit, dar deocamdată nu sunt bani decât pentru câteva zeci de hectare. „Aici era fabrică de bani, domnule. Nu trebuia să fi stricat plantaţiile. Ar trebui să se pună caişi, piersici, să pună plantaţie din nou. Păi, uitaţi-vă ce distrus e pământul. E nisipos, din cauză că s-a slăbit terenul şi se extind”, spune Ilie Moraru, localnic din Burila Mare.

Mai sunt şi alte proiecte în lucru

În decembrie anul trecut, Consiliul Judeţean Mehedinţi a obţinut o finanţare nerambursabilă, în valoare de 1,1 milioane euro, susţinută de Ministerul Mediului, cu ajutorul căreia vor fi împădurite 74 hectare de terenuri defrişate, pe raza comunei Gogoşu. „Am semnat cu Administraţia Fondului pentru Mediu un contract în valoare de circa un milion de euro, nerambursabil, care presupune împădurirea terenurilor degradate, constituite în perimetre de ameliorare”, a precizat Marius Bălu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi.

Licitaţia a fost adjudecată de o frimă bucureşteană, iar proiectul se numeşte “reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare Cocoru- comuna Gogoşu”. Potrivit sursei citate, mai sunt în lucru şi alte proiecte prin care se încearc