Piaţa secundară a bursei, cu lichiditate în scădere şi tot mai puţini emitenţi, este ameninţată cu dispariţia dacă nu vor fi puse în aplicare planurile de transformare în sistem alternativ. Piaţa secundară a Bursei de Valori Bucureşti, piaţa Rasdaq, se afla, anul trecut, într-o zonă de restructurare, de transformare în platforma de pe care să se sară direct în piaţa principală a bursei. Însă crearea unui sistem alternativ de tranzacţionare sub tutela BVB şi a unei c

Piaţa secundară a bursei, cu lichiditate în scădere şi tot mai puţini emitenţi, este ameninţată cu dispariţia dacă nu vor fi puse în aplicare planurile de transformare în sistem alternativ.

Piaţa secundară a Bursei de Valori Bucureşti, piaţa Rasdaq, se afla, anul trecut, într-o zonă de restructurare, de transformare în platforma de pe care să se sară direct în piaţa principală a bursei. Însă crearea unui sistem alternativ de tranzacţionare sub tutela BVB şi a unei categorii Rasdaq-Star au fost amânate pe termen nelimitat.

Numărul de emitenţi de pe Rasdaq ne arată că piaţa secundară nu este o cantitate neglijabilă a bursei. Nu mai puţin de 1.534 de companii sunt tranzacţionabile pe piaţa secundară, însă doar 15 se găsesc la prima şi la a doua categorie. Spre comparaţie, la cele trei categorii ale BVB sunt listate doar 100 de societăţi. Principalul dezavantaj al Rasdaq este absenţa obligativităţii respectării regulilor de guvernanţă corporativă, adică a reglementărilor legate de transparenţă şi de raportarea publică periodică strictă.

Lichiditate în scădere

Conducerea bursei identificase, anul trecut, circa 200 de companii care ar fi putut fi transferate pe piaţa principală, însă dificultăţile legate de acceptul principalilor acţionari de trecere la noile reguli şi perioada problematică prin care a trecut piaţa de capital au stopat planurile BVB.

Necesitatea modificării