Bine, nu e bona lui Ponta, chiar de o fi el “babyface”. Bona copilului lui Ponta şi al Dacianei Sârbu. Nepotul (sau nepoata, că nu ştiu ce au. Să le trăiască!) lui Ilie Sârbu. Întrebat la Realitatea fm, pe baza unor informaţii primite de la ascultători, dacă are două bone filipineze, Ponta a răspuns, oarecum indignat: “Nici pomeneală. Asta este o prostie!”. După care a continuat: “Avem, că nu eu am, o bonă filipineză, angajată cu carte de muncă.” Pe care o plăteşte cu 500 de dolari. Ponta le-a tăiat PSD-iştilor accesul în curtea partidului cu maşina, dar, în loc să ofere un loc de muncă unei românce, preferă filipinezele…Halal social-democraţie! Cu părinţi social-democraţi şi cu un bunic aşijderea dar cu bonă importată din lumea a treia, ce să înţeleagă bietul copil?

Asta cu bona filipineză este o modă în rândul noilor îmbogăţiţi, importată din afară. Primele bone filipineze le-am văzut pe la francezi, cred, dar şi-au făcut urgent apariţia şi la românaşii noştri cu bani şi cu urmaşi. Ideea este să îţi plimbi bona după tine inclusiv la restaurant, la brunch sau la cină, să aibă grijă de progenitură în timp ce tu îţi savurezi creveţii, sau în concediu, ca să stai liniştit la plajă, în timp ce filipineza aleargă după plod. Aşa e cool. E un fel de “must have”, un semn exterior de bogăţie, cam ca genţile Vuitton pentru piţipoance. Pentru noul şef al social-democraţiei, însă… Ce n-am înţeles eu niciodată este de ce ţi-ai dori, la un copil mic, pe cineva care să aibă grijă de el însă să nu vorbească limba maternă. Şi care presupun că nu vorbeşte nici o engleză de Oxford…

Ponta a citat un motiv plauzibil, ce-i drept. Că o astfel de bonă ar fi mai greu de contactat şi descusut de către tabloide, despre ce fac Daciana şi Victor. Totuşi, chiar aşa? S-au terminat femeile de încredere din România?

PS: Pentru că un cititor îmi amintea de românii din Italia şi