- Cultural - nr. 488 / 24 Februarie, 2010 ...Pana pe la vreo noua ani inca visam la prima calatorie cu trenul. Intr-o zi senina de primavara, cu copaci infloriti, visul s-a-mplinit: impreuna cu invatatoarea noastra, Gabriela Popescu, noi, elevii clasei a II-a A, ne-am urcat in trenul de Targu Jiu. Pe-atunci nu se fabricasera "Sagetile albastre", asa ca drumul dus-intors a durat mai mult decat sederea in Targu Jiu. Dar a meritat, avand in vedere scopul si durata vizitei, "pelerinaj" la tripticul "Poarta Sarutului", "Masa Tacerii", "Coloana Infinitului". In timp, am inteles de ce doamna invatatoare insistase atunci pe langa parinti sa-si lase copiii in aceasta excursie. Comandamentele politico-ideologice ale vremii ii pusesera gand rau Coloanei. Urma sa fie daramata, iar terenul sa fie redat agriculturii. Din fericire, nu s-a intamplat asa. Potrivit raportului dat de invatatoare parintilor aflati in gara sa-si intampine la intoarcere copiii, toti am fost cuminti, nu "ne-am aplecat in afara", n-am baut apa rece de la tasnitori si n-am mancat inghetata pe bat. Ce mai, toti fuseseram parca ebose ale "Cuminteniei pamantului"! Drept pentru care, ai mei au hotarat ca, in vacanta de vara, aflata la doi pasi, sa facem un drum cu trenul la Sighet, la unchiul Nicolae ... Mi-a fost si mi-e drag "Maramuresul Olteniei", Gorjul! Eu cred ca asocierea Gorjului cu Maramuresul nu este doar una a similitudinii asezarii geografice, nordul Olteniei - nordul Romaniei. Portile maramuresene, turlele bisericilor de lemn inaltandu-se spre cer se regasesc esentializate, sublimate in operele lui Brancusi, "Poarta Sarutului", "Coloana Infinitului". O parte din creatiile lui Brancusi le mai putem vedea la Muzeul de Arta din Craiova sau la Targu Jiu, expuse in aer liber, firesc, unde le e locul, dar, vai, expuse si intemperiilor generate de lipsa grijii, respectului si recunostintei noastre, cum e