Statul nostru oferă condiţii de creştere a copilului ca în UE doar în primii doi ani de viaţă. O analiză a felului în care autorităţile susţin financiar copiii poziţionează România pe un loc fruntaş în UE la concediul de mamă, dar la coadă, la alocaţii de stat.
Propunerea recentă a ministrului Muncii, Mihai Şeitan, de a tăia alocaţiile minorilor care provin din familii bogate a readus în atenţie modul în care România îşi achită această datorie faţă de alte ţări europene.
Citiţi şi:
7.000 de euro, primul an de viaţă al copilului
Inspirat de fotografiile cu orfelinatele din România, un producător a realizat documentarul "Hand Held"
Şeitan vrea să taie alocaţia copiilor proveniţi din familiile înstărite
Vlădescu s-a răzgândit: "Nu vreau să impozitez pensiile în acest moment"
EXCLUSIV: Cum să furi statul cu alocaţia pentru copii
Astfel, la noi, copiii primesc lunar câte 42 de lei (aproximativ 10 euro) până la împlinirea vârstei de 18 ani. Cehia creşte alocaţia fiecărui copil de la 20 la 28 de euro, în funcţie de vârsta minorului, şi o poate menţine până la 26 de ani, pentru cei care termină şcoli vocaţionale.
Germania, darnică
Germania plăteşte câte 164 de euro pentru primul copil şi măreşte susţinerea până la 170 de euro pentru al treilea. Un copil din Suedia primeşte de la stat 116 euro pe lună. Franţa nu dă bani pentru primul copil, dar e darnică de la al doilea (124 de euro) şi de-a dreptul generoasă cu familiile cu trei copii (285 de euro). În plus, aici se mai dau ajutoare consistente, tot lunare, pentru şcoală şi bone.
Disputa alocaţiilor
Cât priveşte scandalul românesc, al eliminării alocaţiei de stat pentru copii, premierul Emil Boc a declarat că ea nu le va fi luată copiilor din familiile bogate, dar se va acorda diferenţiat, ca o combinaţie între alocaţia pentru copil şi un ajutor p
