Siesta este eficientă nu doar pentru odihna creierului, ci şi pentru stimularea capacităţilor mintale, potrivit mai multor studii. ”Somnul are efecte reparatorii după o perioadă prelungită de activitate, dar el creşte, în acelaşi timp, capacităţile neurocognitive, comparativ cu perioada de dinaintea siestei”, a declarat Matthew Walker, profesor de psihologie la Universitatea Berkley din SUA, principalul autor al acestui studiu. Pentru a realiza acest studiu, cercetătorii au folosit 39 de voluntari, tineri adulţi, împărţiţi în două grupuri, dintre care unul a avut dreptul la mici sieste. La prânz, toţi participanţii au fost supuşi unor teste de evaluare a capacităţilor mintale, care vizau mai ales activarea hipocampusului, o zonă din creier implicată în procesul de stocare a informaţiilor. Cele două grupuri au obţinut rezultate identice. De la ora 14.00, membrii grupului care avea dreptul la siestă au dormit timp de 90 de minute, în timp ce membrii celuilalt grup au rămas în stare de veghe. Mai târziu, la ora 18.00, toţi participanţii la studiu au fost supuşi din nou unor teste, în timpul cărora li s-a cerut să memoreze diverse informaţii. Voluntarii care au rămas treji toată ziua au obţinut performanţe mai slabe comparativ cu testele precedente. În schimb, voluntarii care şi-au făcut siesta au obţinut rezultate semnificativ mai bune şi chiar şi-au ameliorat capacităţile cognitive. Aceste rezultate vin în sprijinul teoriei potrivit căreia somnul este necesar pentru golirea memoriei pe termen scurt din creier, pentru a face loc unor noi informaţii, a explicat Matthew Walker. Din 2007, acest psiholog şi alţi cercetători care studiază mecanismele somnului au stabilit că informaţiile legate de realitatea imediată sunt stocate temporar în hipocampus, înainte de a fi transferate în cortexul prefontal, care dispune de o capacitate de stocare a informaţiilor mult