Potrivit CV-ului de pe site-ul MAE, ambasadorul României în Italia, Victor Răzvan Rusu, vorbeşte italiană la nivel de "începător".

Victor Răzvan Rusu: "Evident, limba este importantă, trebuie să ai cunoştinţe măcar de bază. În cazul meu, poate e şi greşeala mea, CV-ul nu este actualizat din iulie 2007. M-am apucat din timp de italiană, am făcut cursuri private, acum nu mai sunt la acel nivel.

Eu tot am studiat după ce am venit aici, deja îmi ţin discursurile în limba italiană, dau interviuri în limba italiană. Acum, dacă vorbeşti franceză, dacă ai cunoştinţe de limba franceză, te ajută foarte mult, dacă ştii bine gramatica, te ajută să înveţi italiana. Trebuie să recunosc că am avut un avantaj din acest punct de vedere.

Aici în Italia trebuie să ştii limba, pentru că este o foarte mare comunitate de români şi trebuie să interacţionezi cu autorităţile la toate nivelurile, toată corespondenţa este în italiană.

Altcumva este când vorbeşti limba locală, altcumva este gradul de deschidere, este un fel de "captatio benevolentiae" (a căştiga binevoinţa auditoriului, n.r).

Nu îţi trebuie cunoştinţe vaste de limbă să cumperi ceva de la supermarket, dar îţi trebuie terminologie solidă atunci când se discută un subiect specific la un dineu privat sau la o întâlnire cu un oficial când vrei să îi transmiţi un mesaj.

Exemple occidentale

Cei care vorbesc limba locală dincolo de bine, spre foarte bine, de obicei au avut perioade de la 6 la 12 luni în care au locuit în familii din ţările respective. Am avut şi avem şi noi programele astea la MAE, dar nu în mod regulat. Sistemul britanic sau cel american, de exemplu, presupune 6 luni de învăţare a limbii. Vorbeam cu diplomaţi din aceste zone şi îmi spuneau că le-a plătit foreign office-ul studiul limbii.

Calităţile unui ambasador

Este un complex de calităţi de care are nevoie