Inflatia, "oaia neagra" a bancilor centrale de mai mult de un sfert de secol, a fost considerata sursa de instabilitate economica, ale carei efecte nefaste ar trebui neaparat combatute.
Insa aceasta dogma economica ar putea fi pusa la indoiala, dupa ce Fondul Monetar International (FMI) a redeschis discutiile pe tema. Economistul-sef al institutiei financiare, Olivier Blanchard, a declarat ca poate ar fi mai bine ca tinta pentru nivelul inflatiei sa fie crescuta de la 2% la 4%, pentru a putea face fata mai eficient unei scaderi economice brutale.
Dupa ce au scazut rata dobanzii de politica monetara la nivele minime istorice, bancile centrale se vad nevoite sa lupte impotriva unei tendinte deflationiste, scaderea preturilor descurajand investitorii si consumatorii.
Insa nu toata lumea este de acord cu propunerea FMI. Economistii traditionalisti cred ca mesajul ar putea fi interpretat gresit de bancile centrale. "Daca spunem 4%, de ce nu 5% sau 6%", se intreaba economistul american John Taylor, citat de Le Monde.
De asemenea, Anton Brender, economist la Dexia Asset Management, crede ca, daca bancile centrale si-ar ridica tinta inflatiei la 4%, s-ar confrunta cu o crestere brutala si necontrolata a ratelor dobanzii.
In plus, avand in vedere faptul ca investitorii se bazeaza pe estimari economice, ar putea aparea imediat majorari ale preturilor. "Cine vrea sa flirteze cu inflatia, se trezeste imediat casatorit cu ea", a glumit Otmar Emminger, fost guvernator al Bundesbank, banca centrala germana.
In zona euro, Banca Centrala Europeana are misiunea de a mentine stabilitatea preturilor. Tinta unei cresteri a preturilor in jur de 2% nu este trecuta in Tratatul de la Maastricht, insa banca o aplica. Economistii nu cred ca BCE va reusi sa renunte la acest lucru, o conditie impusa de Germania in momentul i