Haitienii trăiesc, după cutremur, sub ameninţarea focarelor de malarie şi febră Dengue. La şase săptămâni de la devastatorul cutremur care a zguduit Haiti, moartea nu şi-a încheiat conturile în Port-au-Prince. Sursa: ReutersSursa: Reuters

1 /.

Celor 270.000 de victime de până acum li s-ar putea adăuga altele şi altele. Poate chiar 50.000, câţi haitieni se estimează că sunt daţi dispăruţi în acest moment.

Mai sunt zone calamitate, zeci de clădiri prăbuşite în care operaţiunile de salvare au încetat de mult, dar şi cele de scoatere a cadavrelor.

Risc de epidemie în masă

Toate echipele de salvare şi-au strâns echipamentele şi au plecat încă de acum trei săptămâni. Sunt munţi de dărâmături în care utilajele de degajare nu au intrat încă. Sunt munţi de moloz în care excavatoarele smulg sfărâmăturile fără să mai cerceteze dacă în cupă sunt sau nu rămăşiţe omeneşti. Şi totul se încarcă, în grabă, în camioane.

Mirosul care răzbate de sub plăcile de beton şi sutele de tone de moloz nu lasă loc de dubiu. Dedesubt sunt cadavre. În aceste condiţii, riscul declanşării unei epidemii în masă este mai acut ca oricând. Deja sunt active câteva focare de malarie.

De asemenea, de câteva zile, se vorbeşte de existenţa unui focar de tuberculoză. Răspândirea celor două teribile boli ar însemna declanşarea unei noi catastrofe umane. Haitienii, mai ales cei care lucrează în apropierea dărâmăturilor, nu-şi scot masca de protecţie de pe faţă. Şi asta nu e totul.

Pentru cohortele de şobolani din oraş, cutremurul a însemnat începutul unui adevărat festin. Procesul de descompunere a cadavrelor este desăvârşit de rozătoare, care devin, astfel, purtătoare de boli necruţătoare.

Mărfurile din magazii şi supermarketuri sunt expuse şi vulnerabile. „Cine bea direct din doză, bere sau sucuri, ri