* un proiect de peste 50 milioane de euro - reînfiinţarea Bursei de cereale la Brăila - a fost abandonat după aproape 10 de ani de bâlbâieli şi dezinteres din partea guvernelor şi parlamentarilor
* în 2000, la demararea proiectului, iniţiatorii acestuia sperau să destructureze reţelele de samsari şi să introducă pe piaţă un preţ corect la cereale * după un deceniu, legea pieţei continuă să fie făcută de samsari *
Brăila a pierdut unul dintre cele mai ambiţioase proiecte care viza reluarea unei tradiţii emblematice pentru oraşul nostru: înfiinţarea unei burse a cerealelor. Concret, este vorba despre un proiect estimat la circa 50 milioane de euro, pentru realizarea căruia s-au luptat, culmea, sibienii. Preşedintele Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri din Sibiu (Sibex), Teodor Ancuţa, a anunţat însă că a renunţat la acest proiect din cauza indiferenţei manifestate în cei aproape 10 ani de la lansarea ideii de către autorităţile centrale. Preşedintele acuză indirect samsarii de cereale, ale căror interese au primat în defavoarea acestui proiect. Aceasta în contextul în care nici guvernele din ultimii 10 ani şi nici Parlamentul nu au mişcat un deget pentru a crea infrastructura (un fond de garantare, certificate de depozit, silozuri licenţiate) în lipsa căreia Bursa Cerealelor de la Brăila nu poate exista. În acest proiect s-au implicat încă de la început mari producători şi procesatori de cereale, aşa cum este cazul "TCE 3 Brazi", "Boromir" sau "Galmopan", care au cumpărat acţiuni la această bursă, dar şi autorităţile locale care puseseră la bătaie chiar şi un sediu pentru Bursă. Între timp, lucrurile au stagnat, iar preşedintele Sibex, Teodor Ancuţa, unul dintre principalii susţinători ai Bursei Cerealelor de la Brăila, a anunţat că proiectul nu mai constituie o prioritate. O modalitate elegantă de a anunţa abandonul.
Nu a fost creată nici măcar inf
