Facultăţile de profil nu mai asigură condiţiile pentru efectuarea practicii marinăreşti, iar firmele de crewing nu mai primesc cadeţi Absolvenții celor două instituții de învățământ superior naval din Constanța sunt privaţi de obţinerea brevetului ce le dă dreptul să-şi practice meseria.
Un absolvent al unei instituţii de învăţământ maritim trebuie să aibă la activ un voiaj internaţional de cel puţin şase luni de îmbarcare şi cart pe navă, conform normelor internaţionale. „Dacă nu obţin acest brevet nu-şi pot practica meseria. Astfel, fac facultatea degeaba“, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN).
Laurenţiu Neculai a absolvit Universitatea Maritimă din Constanţa în urmă cu doi ani şi nu a putut să-şi facă practica marinărească. „Am fost la mai multe firme de crewing şi toate m-au refuzat, deşi am medie mare la licenţă“, s-a plâns el. Niciun ajutor de la stat
Statul nu-i ajută cu nimic pe studenţi. „Sunt doar câteva locuri sponsorizare de stat, dar atât. Nici firmele de crewing nu mai iau în această perioadă de criză cadeţi la bord. Armatorul trebuie să suporte costurile îmbarcării studentului: un bilet de avion dus – întors, asigurarea de sănătate, de accident. Mai sunt cheltuieli cu mâncarea, dar şi cheltuieli individuale cu obţinerea vizei în cazul în care nava ajunge în SUA. Pe urmă, studentul trebuie să primească şi un salariu, care - de regulă - este între 200 şi 500 de euro“, spune Adrian Mihălcioiu.
Firmele de crewing refuză să mai ia cadeţi
Rectorul Universităţii Maritime Constanţa, Cornel Panait, este însă optimist şi ne-a spus că studenţii fac practică pe navele comerciale cu care instituţia de învăţământ a încheiat protocoale de colaborare. Teoretic, toate cele 22 de firme ar trebui să ia studenţi în curse. Practic, lucrurile nu stau aşa.
Firma Barklav, cu care UMC are încheiat cont
