- Diverse - nr. 489 / 25 Februarie, 2010 Ne amintim cu totii de orele de istorie, de dascalul care ne povestea cu drag de lupta marelui domnitor Stefan cel Mare din Codrii Cosminului, de faptul cum ostenii moldoveni au taiat partial trunchiurile copacilor, iar in momentul in care oastea polona traversa padurea, acestea s-au pravalit peste dusmani, decimandu-i. Din cele mai vechi timpuri, codrul a fost "frate cu romanul", oferind adapost si siguranta in fata navalitorilor. In prezent, trebuie sa fim constienti ca padurile au un rol esential in viata noastra. Nimic nu se compara cu aerul curat pe care il respiri la munte. Defrisarile padurilor participa la generarea efectului de sera ce duce la fenomenul de incalzire globala prin perturbarea circuitului carbonului. In zonele defrisate, bioxidul de carbon din atmosfera nu va mai putea fi absorbit de arborii doborati, ba mai mult se va imbogati prin eliminarea carbonului continut in acesti arbori doborati. Prezenta padurilor este benefica si pentru combaterea secetei si implicit a desertificarii, deoarece zonele impadurite favorizeaza formarea curentilor de aer descendenti, ceea ce determina aparitia precipitatiilor. Din pacate, vegetatia forestiera pierde anual 14 milioane de metri cubi de lemn. Stiati ca aceasta cantitate de lemn ar incapea in cinci Case ale Poporului? Prin defrisarea padurilor ne nimicim pe noi insine. Se pare ca romanului ii place "sa-si taie singur craca de sub picioare", cu toate ca, prea multe nu vor ramane daca arborii sunt taiati intr-un ritm atat de alarmant. Dupa o zi istovitoare, daca iesi seara, la o plimbare de relaxare pe strada ,,22 Decembrie 1989" (cartierul ,,7 Noiembrie"), constati de fapt ca relaxarea dispare, atunci cand observi defilarea unui convoi anevoios de "blindate" cu transport de valori. Personal, am constatat ca acest lucru se intampla zilnic si mai ales cand se insereaza