Criza din Turcia dintre Guvernul islamo-conservator şi elita militară a ţării, acuzată că a complotat în 2003 pentru a determina căderea acestui cabinet, doar s-a temperat în urma reuniunii de joi de la Ankara.

La finalul acesteia, preşedinţia a comunicat că doreşte o rezolvare în cadru constituţional, iar premierul Recep Tayyip Erdogan s-a declarat foarte mulţumit de discuţii.

Şeful statului, Abdullah Gül, care îi primeşte de obicei separat pe primul-ministru, Recep Tayyip Erdogan, şi pe şeful Statului Major, generalul Ilker Basbug, i-a convocat pe aceştia împreună joi. Reuniunea de urgenţă a durat trei ore, după care s-a comunicat doar că liderii civili şi militari turci au căzut de "acord să regleze în cadrul legal şi constituţional" criza izbucnită ca urmare a arestării a 49 de personalităţi militare active sau în rezervă.

Valul de arestări lansat luni este cel mai mare efectuat vreodată în rândurile conducerii armatei turce, considerată garantul regimului laic. Aceste acţiuni au dat naştere la divizări între partizanii Guvernului islamo-conservator şi cei din tabăra laică. Statul Major al forţelor armate, reunit marţi după primele arestări, a calificat situaţia drept "gravă".

Pe acest fond, ultimul raid al ofensivei judiciare s-a produs în noaptea de miercuri spre joi cu inculparea şi încarcerarea de un tribunal din Istanbul a opt militari, printre care doi generali în rezervă. Dar punctul culminant fusese atins anterior, prin arestarea fostului şef al armatei aerului, Ibrahim Firtina, ex-comandantului marinei, Özden Örnek, precum şi a fostului număr doi al Statului Major al forţelor armate, Ergin Saygun.

Joi, aceştia au fost duşi la Palatul de Justiţie pentru a fi audiaţi de procurori care pot decide fie eliberarea, fie trimiterea în faţa tribunalului.

BAROSUL

De trei ani procuro